Olympus OM-D E-M1 Mark II

OLYMPUS | Workshop Mircea Bezergheanu si OLYMPUS Romania – Green Vilage, Sfantu Gheorghe Leave a comment

OLYMPUS | Workshop Mircea Bezergheanu si OLYMPUS Romania

Olympus | Nu am mai scris de multa vreme aici si imi pare al naibii de tare rau, insa mi-am promis ca voi scrie doar in momentul in care voi avea cu adevarat ceva de spus, ceva care sa merite.

S-a intamplat in toamna trecuta. Am vazut anuntul la Mircea pe pagina si am zis ca p-asta nu o ratez. Nu voi fi ipocrit si am sa recunosc din toata inima ca am avut 3 motive destul de intemeiate:

– sunt bisnitar (cum zice soacra-mea 🙂 ) si desigur ca vreau sa vand si eu la mine la taraba aparatele astea, pentru ca zona lor de aplicabilitate nu o prea acopera niciun alt producator asa cum o face Olympus (o sa detaliez in articol asta), insa ca orice bisnitar care se respecta 🙂 am zis sa verific personal “marfa” inainte de a o recomanda si altora, asta in ciuda tuturor lucrurilor de bine pe care le auzisem inclusiv de la Mircea Bezergheanu.
Alta ocazie mai buna de a le testa pe toate, nu cred ca gaseam.

– voiam sa-l cunosc personal pe Mircea. Fac asta cu toti “nebunii” (si nu sunt multi) pe care ii apreciez din punct de vedere al caracterului si al realizarilor, iar ce a lasat omul asta in urma, o sa ma repet acum, nu cred ca va mai lasa nimeni niciodata, cel putin cat traim noi.
Cu ocazia asta va las si cateva link-uri ca sa va lamuriti singuri:
Profil facebook Mircea Bezergheanu
Site: intufisuri.ro

– si nu in ultimul rand, pentru ca din cauza muncii neintrerupte am uitat sa mai traiesc, am vrut sa imi iau si familia cu tot cu catel (fara purcel 🙂 ) si sa luam si noi o gura de aer, iar locatia unde urma sa ajungem era chiar ce trebuie (cu exceptia restaurantului 🙂 ). |  Olympus

Am ajuns in port, am luat salupa spre Green Vilage, fiu-miu era lesinat. Ii placea maxim! :). Ne-am cazat, iar a doua zi dimineata ne-am intalnit sa plecam pe coclauri.

Sunt doua aspecte aici: primul e faptul ca eu m-am dus sa testez aparatura, adica s-o supun unor situatii mai dificile din care sa rezulte cat de ok sau nu sunt camerele si obiectivele Olympus testate, asa ca nu va asteptati sa vedeti ceva ce nu ati mai vazut vreodata 🙂 , dar eu zic ca 2-3 cadre mi-au iesit si mie. 🙂
Al doilea aspect…. Ba… unii sunt mai “tacaniti” decat toti pozarii de nunta la un loc (o  zic in sensul bun desigur, asta pentru cine nu ma cunoaste 🙂 )… Ba tata… astia erau echipati corespunzator de sus pana jos si nu vreti sa stiti ce echipamente foto Olympus aveau atarnate deja de ei. Daca la pozarii de nunti mai zici, treaca mearga, mai fac o nunta, mai iau niste bani etc., astia nici macar nu castiga bani din asa ceva (sau foarte rar), ci o fac strict din pasiunea de a fotografia in natura. Nu vreti sa stiti ce fata au facut cand m-au vazut cu geaca aia a mea galben fosforescent, cu care ziceai ca schimb tinte in poligon sau ca au pus astia semafor pentru pelicani.

Dar hai sa incepem si va mai zic pe parcurs 🙂

Am testat 2 aparate: Olympus OM-D E-M1 Mark II si Olympus OM-D E-M1X in combinatie cu 3 obiective fixe cu diafragma maxima de 1.2. Niste mici bestii! 🙂

Nu o sa incep sa mananc rahat (ca am vazut ca se poarta pe la influensarii de pe la Romanela) si sa va spun ca sunt aparatele si obiectivele ideale, fantastice, nemaiintalnite etc.  Nu! Nu exista asa ceva! Insa sunt aparatele si obiectivele ideale pentru genul acesta de fotografie, cea de natura, peisaj, wild life etc. unde ai nevoie de lucruri usoare si rezistente la intemperii.
Senzorii sunt micro 4/3 adica ceva mai mici decat Full Frame-ul, dar detaliile pe care le-am obtinut cred ca vorbesc de la sine. ATENTIE! imaginile sunt foarte compresate pentru a putea fi incarcate cu usurinta in browserul web.

Nota!
In stanga aveti imaginea intreaga, iar in dreapta un crop generos fix din aceeasi imagine pentru a putea vedea detaliile mai bine. Daca veti da zoom pe fiecare imagine dintre cele 4, veti vedea in subsolul fotografiei si EXIF-ul ei, adica datele tehnice: aparat foto, focala, diafragma, ISO etc.
Acest prim set de fotografii au fost trase cu Olympus OM-D E-M1 Mark II

Ce voi spune in continuare nu reprezinta nici pe departe o concluzie finala, deoarece in cele 3 zile de testare consider ca mi-am facut doar incalzirea si ca ar fi aiurea sa am niste pareri bine conturate, insa cateva lucruri va pot spune.

Imaginile de mai sus au fost trase dupa cum spuneam cu Olympus OM-D E-M1 Mark II. Aparatul acesta a intrat deja din ce stiu pe linie moarta, deoarece a aparut Olympus OM-D E-M1 Mark III, insa m-a ajutat sa imi fac o minima parere despre sistemul Olympus.

Deci:
– Stabilizarea din aparat e bine rau;
– EVF-ul este foarte calitativ, dar din pacate nu l-au mai pastrat si la Mark III si nici la M1X. Mircea mi-a spus ca nu puteau obtine rate de refresh foarte mari si de aceea, insa eu nu am simtit nevoia de mai mult.
– Shutter electronic de pana la 1/32.000 ceea ce mi-a permis sa fotografiez soarele in plina zi cu F2.8
– culori inegalabile, iar eu vin dupa 10 ani de Canon si vreo 4 de Sony, adica am cu ce sa compar. Dupa asfintit, pe marginea marii cand este acel albastru nasol, tonurile pielii au iesit exact cum trebuia, iar albul chiar era alb. (vezi cadrele de mai sus, cele de pe plaja).
Contra:
– meniul e mai nasol decat la Sony 🙂 insa au fost baieti destepti si au facut un buton de meniu rapid direct pe aparat incat sa poti accesa functiile de baza foarte repede.

Mai multe nu spun deocamdata. Astept sa fac un review mai detaliat si dupa…

OM-D E-M1X

Piesa de rezistenta, ca sa zic asa. In cele 4 seturi a cate doua fotografii am lasat in partea stanga fotografia intreaga, iar in partea dreapta am facut un crop generos, fix din aceeasi fotografie, incat sa puteti observa finetea detaliilor chiar si pe texturi dificile cum sunt firele de par.

Mai jos aveti 4 fotografii facute cu diafragme diferite, cu soarele in plina forta. Ce e drept nu eram in mijlocul verii, dar mare diferenta nu ar fi fost. Nu am folosit filtre ND, polarizare sau orice altceva ce ar mai fi putut atenua puterea Soarelui.

Si ce e mai bun am zis sa las la final. In imaginea de mai jos (stanga) avem un cadru tras din mana, pe marginea marii unde stim cu totii ca mai bate si vantul asa pe inserate :), un cadru cu un timp de expunere de ATENTIE! 4 SECUNDE!  (dati zoom pe imagine ca sa vedeti EXIF-ul). Am facut tot asa, un crop, ca sa vedeti cum arata stanca aceea dupa 4 secunde de expunere din mana. 🙂 Asta e sistemul de stabilizare de la Olympus! Sincer sa fiu eu, in nebunia mea nu as folosi-o, dar daca expuneam 3 secunde, mai mult ca sigur ca ar fi fost foarte utilizabila.

Daca totusi nu sunteti multumiti, aparatul mai are o functie ce se numeste “Hi-res hand-held mode” sau ceva de genul asta, care nu doar din punctul meu de vedere ci si al unora mai priceputi decat mine, este o inovatie in domeniu, inovatie pe care nu stiu sa o mai regasiti si in alte camere, cel putin acum cand eu scriu acest articol. Practic aparatul misca senzorul obtinand o imagine cu o rezolutie mult mai inalta si foarte clara. La ce ajuta asta? Pai gandeste-te ca vrei sa pleci pe munte sa tragi cateva cadre si parca nu ai mai agata de tine si un trepied de minim 2 kilograme, ca stim cu totii ce inseamna asta 😉

Ce ar mai fi de spus despre ? Pai multe! De la faptul ca este cel mai customizabil aparat cu care am tras pana acum; ca il poti spala daca vrei, sub jet de apa (nu e deloc o gluma); ca are un sistem de curatare a senzorului ceva mai destept; ca mai are alte doua functii incredibil de tari pe care tot asa, nu le-am mai regasit si pe la alti producatori, functii cum ar fi  “Live ND preview” si “Pro Capture” care este un mod de fotografiere secvenţial, ce face ca aparatul sa capteze imagini  înainte ca declanșatorul sa fie efectiv apasat… si pana la trakarea subiectului in timpul rafalei… Eu cred ca Olympus OM-D E-M1X ascunde mult mai mult sub capota, dar o sa le detaliez cand voi face (sper) un review mai detaliat.

Nu ma intelegeti gresit, nu incerc sa-i fac reclama! Am gasit si chestii mai putin ok pe care insa nu vreau sa le dezbat acum pentru ca vreau sa le inteleg pe deplin inainte de a o face. In plus, pentru ca senzorul asta mic, vine la pachet si cu niste neajunsuri, precum “dynamic range” mai mic, sau “zgomot” pe imagine la valori de 3200-4000 ISO, fac ca acest aparat sa nu iasa in afara zonei de wild life, peisaj etc., decat daca ai niste cunostinte tehnice destul de bine conturate incat sa contrabalansezi neajunsurile factorului crop.

Pentru orice intrebare, lasati-mi un mesaj in comentarii si va voi raspunde cat pot de repede si dupa cum probabil ma stiti, cat se poate de sincer. 🙂

Adrian Mitranescu

Lasă un răspuns